Cred ca inca mai exista frumusete si senin undeva acolo prin lume. Cred ca fiecare voce, cat de mica, are dreptul sa se faca auzita daca are ceva de spus lumii. Cred ca muzica folk nu a murit si ca mai poate fi readusa la ceea ce era cand nebunii frumosi ai anilor '70-'80 strigau ca nu conteaza cat de lung ai parul. Cred ca marele vis al lui Motu de a readuce pe scena si in suflete folk-ul romanesc merita sa fie dus mai departe frumos si curat, asa cum el l-a nascut si ca avem toti, nu doar unii din noi, datoria de a ajuta la asta. Cred in folk, in talent, in faptul ca oricine merita o sansa.
Folk S.R.L - o altfel de seara folk
Scrijelit marți, 14 ianuarie 2014
Labels:
Folk S.R.L.,
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
marți, ianuarie 14, 2014
0
comments
O lume minunata
Scrijelit joi, 5 decembrie 2013
Avem o lume mica, numai a noastra. O lume in care visurile au aripi, zanele exista, povestile sunt adevarate, oamenii sunt frumosi si minunati, totul se poate si nimic nu pare imposibil.
E o lume fermecata in care nu patrunde oricine. Ca sa primesti o cheie, trebuie sa porti in suflet toate culorile universului, toate gandurile bune, toata dragostea si, cel mai important, toata magia copilariei.
E o lume interzisa oamenilor mari. Pentru ca oamenii mari nu stiu niciodata sa vada lucrurile cu adevarat importante, asa ca nu vad ceea ce vedem si noi. Ei vad balauri, vulcani suparati, crocodili, paianjeni si plante carnivore. Din aceasta cauza, cand un om mare ajunge in lumea noastra mica, incepe sa faca ordine si sa strice tot echilibrul pe care noi ne-am chinuit sa il construim. Curata vulcanii si ii astupa cu nisip ca sa nu mai scoata flacari, fara sa stie ca din acele flacari se nasc pasarile Phoenix. Vaneaza balaurii, fara sa stie ca sunt intelepti si cuminti si ne ofera mereu noi provocari, ne ajuta sa crestem. Impaiaza crocodilii, fara sa stie ca in burta lor se afla ceasurile dupa care noi masuram secundele inimii, ceasurile care ne anunta cand e vremea sa mergem mai departe. Strica panzele paianjenilor, fara sa stie ca in acele panze noi am tesut toate sperantele noastre. Taie plantele carnivore fara sa stie ca pana si ele au un rost. Chiar daca nu sunt dragute si prietenoase, ne fac sa intelegem ca nimic nu este perfect. Peste tot sunt pericole de care e nevoie sa ne ferim.
Avem o lume mica si fragila si foarte frumoasa. Sunt multi cei care si-ar dori sa fie in locul nostru. Ar da orice pentru o bucatica din darurile noastre, daruri pe care noi le-am primit fara sa facem nimic pentru ele. Au venit pur si simplu catre noi, aduse pe aripi de ursitoare. Uneori insa, uitam cate de privilegiati suntem. Incepem sa ne purtam ca niste oameni mari si sa daramam tot, inclusiv ceea ce chiar noi am construit. Aruncam cu noroi in straturile de flori. Mazgalim peretii. Stricam jucariile. Si ce este cel mai rau, facem toate astea in vazul tuturor. Ignoram faptul ca, oricum am fi, orice am fi, oricum ne-am numi, suntem, pana una alta, locuitori ai lumii magice, responsabili cu linistea si frumusetea ei. Facand astfel, ii dezamagim cumplit pe cei care cred cu tot sufletul in lumea noastra. Cei care pot patrunde in ea doar cu ajutorul nostru, pentru putina vreme. II ranim si ii indureram. Se gandesc ca daca pana si noi, cei minunati, cei frumosi, cei speciali, cei daruiti, suntem asa, atunci lumea lor banala, obisnuita, gri, nu are nicio sansa sa devina vreodata frumoasa.
Le ucidem propriile visuri, le daramam propriile sperante si ii alungam pentru totdeauna.
De aceea, in lumea noastra mica trebuie sa fie mereu pace. Apar furtuni, insa e usor sa linistesti valurile. Apar uragane, insa e usor sa opresti vantul. Apar fiare salbatice, insa e usor sa le imblanzesti.
Noi avem aceasta putere. Pentru ca noi, doar noi, detinem licoarea magica ce linisteste valuri, opreste vantul, imblanzeste fiarele, schimba lumea.
Doar in sufletele noastre exista lumea mica si minunata a cantecului, poeziei, zambetului daruit celor din jur.
Chiar daca se intampla cateodata sa facem lucruri pe care ceilalti nu le inteleg sau le percep altfel decat noi, chiar daca uneori gresim, chiar daca e posibil sa nu avem intotdeauna dreptate, chiar daca mai sarim si noi cu sabia la cate un balaur ratacit, chiar daca nu intotdeauna alegem cea mai buna cale, cea care sa ii multumeasca pe toti, avem puterea de a repara. Avem, in acelasi timp, si puterea de a distruge tot. Noi alegem ce dorim sa facem.
Labels:
Abracadabra,
Faisbuc,
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
joi, decembrie 05, 2013
0
comments
Secunda ca un veac
Scrijelit luni, 25 noiembrie 2013
Sunt cuvinte in noi cat un veac de taceri
Risipite prin timp, alergand dinspre ieri
Spre un maine incert, nevazut, nestiut,
Prea prezent in acum, prea ascuns in trecut.
Labels:
vanzatorul de vise,
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
luni, noiembrie 25, 2013
1 comments
De vorba cu Micul Print
Scrijelit marți, 13 august 2013
Stelele sunt diferite pentru fiecare dintre noi. Pentru unii, spun povesti despre alte galaxii, alte lumi, alte ganduri. Pentru altii, stelele sunt faruri in noapte, lumini de ghidaj care ii ajuta sa ajunga acolo unde le este sufletul. Sunt stele intelepte, care te pot invata cum s-au nascut planetele si meteoritii. Cateodata, stelele ne fac cu ochiul, glumete. Alteori cad si exista o poveste care spune ca fiece stea care cade este de fapt o zana mica in care nu a crezut nimeni.
Insa cea mai frumoasa poveste cu stele este cea despre omul ce avea stele care radeau. Doar el din intreaga lume. Numai pentru el, stelele clincheteau in fiecare noapte si ii dadeau de veste ce mai face oaia, ce mai face floarea, cum mai creste baobabul.
Nu am avut pana acum decat stele care canta. Azi insa, imi dau seama ca am si stele care rad. Undeva in lume, exista un zambet pe care il stiu, il simt de fiecare data, chiar daca nu il vad. Si, atunci cand el apare, stelele mele rad.
Numai eu, in intreaga lume, eu singura, am stele care stiu sa rada.
Si rad, pe cer si in mine, cu toate oile si toti baobabii si toate florile.
Numai eu, cateodata, noaptea, stau de vorba cu Micul Print.
Va daruiesc stelele mele, oameni frumosi. Radeti cu mine si haideti la vanatoare de vise.
Labels:
vanzatorul de vise,
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
marți, august 13, 2013
0
comments
Croitorul de povesti
Scrijelit sâmbătă, 3 august 2013
La capatul zidului, dincolo de mare
cuvintele sunt lungi corabii prinse in alge si in sare
nisipul se preface in nori, in buburuze
un croitor il tese din visele desprinse
de pe-ale tale buze.
Cu foarfeca de aur il taie in tipare
si il preface-n zmei, palate si comori
candva eram ca el si ne taiam din zare
paduri adanci de frunze, carari adanci de flori.
Porneau usor in lume povestile croite
radeam privind la ele cum zboara colorat
erai voinicul mandru cu zale poleite
eram domnita blanda rapita din palat.
Dar a venit furtuna si foarfeca vrajita
s-a coborat in marea fara albastre ploi
au mai ramas doar visul, o scoica scorojita,
furtuna, trist nisipul si zidul dintre noi.
.................................
La capatul zidului, dincolo de mare
cuvintele sunt lungi corabii prinse
in alge si in sare
nisipul se preface in nori, in buburuze
un croitor il tese din visele desprinse
de pe-ale tale buze.
Labels:
vanzatorul de vise,
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
sâmbătă, august 03, 2013
0
comments
Intre tine si cer
Scrijelit sâmbătă, 13 iulie 2013
nu ma mai vezi
nu mai stii unde sunt
nu mai crezi
in sperante absurde si-n cuvinte de fum
intre noi e doar drum.
nu te mai stiu
un strain am in ochi
si-i pustiu
pe tacutele strazi cu parfum de-amintiri
si cu multe uimiri
intre tine si tu stau toti anii pierduti
intre noi e-un ocean de tradari
intre tine si ea vrei sa fugi, vrei sa uiti
intre mine si cer nu sunt scari
intre tine si vis sta un munte-otravit
intre noi stau cuvinte ce dor
intre tine si ea nu mai esti fericit
intre mine si cer e doar zbor.
nu mai ascult
intrebarile toate-au plecat
si e noapte de mult
si cafeaua pe masa nu miroase a "tu"
intre noi e doar nu
nu o mai ierti
nu mai vrei s-o auzi
nu mai poti sa astepti
nici sa taci nici sa stai nu mai are vreun rost
ratacit in "a fost".
intre tine si noi m-am pierdut undeva
nu mai stiu care-i calea-napoi
intre mine si eu e imaginea ta
si o lume-mpartita la doi
Labels:
vanzatorul de vise,
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
sâmbătă, iulie 13, 2013
0
comments
Domnilor spectatori, cu dragoste
Scrijelit duminică, 14 aprilie 2013
Voiam de mult sa scriu despre asta, insa din diverse motive am tot amanat. Azi insa, voi vorbi in sfarsit despre respectul fata de cel care trece peste teama, peste emotii, peste (poate) tristetea din el si vine spre tine pentru a-ti alunga propriile tristeti, pentru a te face sa zambesti, sa simti, pentru a te ajuta sa uiti, o vreme, ca afara ploua si e frig. Pentru a te duce intr-o lume extraordinara, din care, daca el nu ar fi, tu nu ai putea sa faci parte. Nici macar nu ai sti ca exista.
In fata ta sta un om gol, transparent, care si-a scos sufletul si ti l-a pus in fata.
Nu ai sa stii niciodata ce sta in spatele celor cateva clipe in care tu te bucuri ca il vezi, ca il auzi.
Nu ai sa auzi niciodata despre orele lungi de studiu. Despre muschi care dor atat de tare incat nici cel mai profesionist masaj nu ii poate relaxa. Despre cuvintele rostite de milioane de ori pe milioane de tonuri, cu milioane de intonatii, in milioane de feluri, pentru a ajunge la tine curate, clare. Tie ti se pare amuzant sa spui "capra calca piatra piatra crapa-n patru". O spui o data, razi si treci mai departe. Incearca sa spui asta de cateva sute de ori, clar, limpede, tinand un creion intre dinti. Trebuie sa se auda exact fiecare litera, nu fornaituri impiedicate de elefant ragusit. Incearca sa o spui ca si cum intregul tau univers s-ar fi daramat si ai fi ramas singur pe lume. Si dupa aia incearca sa o spui din nou ca si cum ar fi cel mai bun banc. Si din nou ca si cum ai face cea mai calda si mai minunata declaratie de dragoste.
Nu ai sa stii niciodata despre orele lungi de incercari si erori, de frustrari, de spaime (daca nu o sa le placa?oare e bine asa, sau trebuie sa schimb? oare se aude bine? se vede bine? cum fac sa le dau tot ce am mai bun?).
Nu ai sa auzi vreodata povesti despre ziua aia cand in sala era atat de frig la repetitii incat a ajuns acasa cu temperatura mare de tot iar seara s-a urcat din nou pe scena pentru tine. In sala nu mai e frig, esti si tu acolo, pentru tine totul trebuie sa fie perfect.
Nu ai sa stii niciodata ca uneori greseste nu din neatentie, ci pur si simplu din oboseala. E treaz de la 6 dimineata, a repetat toata ziua. Acum e aici in fata ta. Nu stiai, asa-i? Credeai ca sa trezeste la 4 dupa amiaza, sta la o cafeluta amiabila cu prietenii si dupa aia se apuca sa se joace, ca un copil mare, cu fardurile, costumele, sunetele, instrumentele.
Nu ai sa stii niciodata ca iti radea tie, iti vorbea tie, iti canta tie, in timp ce sufletul lui era spart in mii de bucati pentru ca prin viata lui tocmai trecuse una din acele dureri care lasa in urma goluri adanci, de neacoperit.
Ai sa vezi ceva schimbat, e adevarat, insa ai sa crezi ca asa trebuie sa fie, ca face parte din scenariu.
Toti avem visuri, sperante, idealuri. El a ales sa ti le daruiasca tie. Lumea lui, in care traieste, respira, este o lume construita pentru tine.
Nu e singur. Alaturi de el, stau multi alti oameni si toti, absolut toti, au un singur scop: sa te faca pe tine, zeul, stapanul absolut, sa te simti in centrul universului.
Pentru zilele si noptile de munca despre care voi nu stiti nimic. Pentru incercarile de a da absolut totul in cateva minute. Pentru bucuriile si tristetile care ajung la voi imbracate frumos in haine de gala si colorate in asa fel incat sa nu va sperie. Pentru munca enorma care sta in spatele a ceea ce vedeti voi. Pentru ca tot ceea ce fac este din dragoste pentru voi, din dragoste pentru frumos, pentru o lume mai calda si mai senina. Pentru ca, fitosi sau nu, aroganti sau nu, genii sau mediocri, cu talent nativ sau cu talent muncit din greu, artistii, indiferent de forma de arta pe care o aleg, fac asta pentru ca pur si simplu nu stiu sa fie altceva decat zambetul din privirea voastra. Fac asta pentru ca asa au ales ei sa va dea o alta lume. O lume in care exista doar minuni. O lume a jocului, , a dragostei supreme si a durerii supreme, a duiosiei, a milei, a prieteniei. O lume nascuta, crescuta si intretinuta de artisti pentru voi.
Atunci cand vin in fata voastra, respectati acest lucru. Voi sunteti acolo pentru ca nu aveati ceva mai bun de facut poate. Ei insa, sunt acolo pentru ca va iubesc. Pentru ca nu exista fara voi. Pentru ca nu pot respira, nu pot trai daca nu va daruiesc si voua bucuria pe care o simt ei. Au si ei de ales, desigur. Ar putea sa nu vina. Ar putea sa stea acasa sa se uite la televizor, sa iasa in oras. Au si ei prieteni, familii, cei mai norocosi au chiar si o viata adevarata. Au ales totusi sa vina si sa va daruiasca o parte din frumusetea care salasluieste in sufletul lor.
Daca nu va place ce vedeti, ce auziti, domnilor spectatori, oriunde ati fi, in sala, in club, in cerc larg sau cerc restrans, in aer liber sau in fum de tigara, nu va obliga nimeni sa ramaneti. Partea frumoasa a acestei lumi este ca are o singura regula: nimeni nu e obligat sa stea in ea. Daca ati patruns insa pe usile magice, pasiti cu grija si mai ales cu respect pentru spiridusi.
Poate aveti treburi importante de discutat. Poate ati iesit in oras doar ca sa va vedeti cu prietenii si sa stati la o sueta. Poate nu aveti cum inchide telefoanele pentru ca exista vesti importante pe care le asteptati, insa zau ca le puteti tine macar pe silent si puteti iesi atunci cand sunteti apelati.
Nu se supara nimeni. Exista atatea sute de locuri in care puteti merge, mult mai potrivite discutiilor in gura mare, a chicotelilor interminabile si a fosnitului de ambalaje de bomboane.
Daca ati ajuns totusi in lumea vrajita a jocului, a cantecului, a dansului, lasati orice altceva afara. Nu ii jigniti doar pe fraierii aia care in loc sa stea in treaba lor acasa au venit sa se dea in spectacol in fata voastra, ci si pe fraierii ceilalti, care in loc sa stea in treaba lor acasa au venit pentru ca au mare nevoie de putina magie in viata lor. Daca nu ii respectati pe artisti, respectati macar pe cei veniti sa ii vada. Tineti cont de faptul ca artistul poate sa daruiasca si unui singur om. Daca un singur om este atent, pentru el se intampla toata magia si el merita respect.
Nu uitati, lumea voastra ar fi foarte gri si foarte trista fara culorile sufletelor de artist. Nu calcati peste ele.
Labels:
ecouri,
povesti,
vanzatorul de vise,
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
duminică, aprilie 14, 2013
0
comments
Suflet de muntoman
Scrijelit sâmbătă, 18 august 2012
As fi vrut sa iti spun multe, prietene, insa e tare greu.
As fi vrut sa iti spun ca azi toate luminile, in Cer si pe Pamant, au ars pentru tine.
Toate chitarile ti-au cantat cantece pe care le iubesti.
Ne e tare dor de tine...dar asta stii deja.
Muntii tai dragi sunt la locul lor si mi-ar placea sa cred ca esti si tu acum pe undeva pe acolo, pe creste, plutind printre nori si flori de colt.
Drum bun, prietene si sa iti fie zborul lin.
Pe carari pasii se-opresc
Cu izvoare muntii vorbesc
Flori de colt printre stanci
Si in noptile-adanci
Caprioare in ochi se privesc.
Ramas bun, e toamna in munti
Vantul serii sa stai sa-l asculti
Printre piscuri ce ard
Printre stele ce cad
Doar un vultur mai zboara hoinar.
A iubit, prea mult a iubit
Dragostea in zari a pierit
Si acum printre flori,
Printre stele si nori
Doar un vultur mai zboara hoinar.
Ramas bun, e toamna in munti...
Labels:
fara cuvinte,
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
sâmbătă, august 18, 2012
0
comments
Suflet de inchiriat
Scrijelit luni, 16 iulie 2012
Labels:
vanzatorul de vise,
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
luni, iulie 16, 2012
2
comments
Maini pentru maine
Scrijelit miercuri, 30 noiembrie 2011
Rock'Regie, Free Riders si partenerii lor ne invita sa ne amintim ca macar in preajma sarbatorilor de iarna putem incerca sa fim mai buni.
"Maini pentru maine", un eveniment caritabil desfasurat pentru copiii de la Centrul de plasament Pinocchio. Toti cei care doresc sa doneze haine, jucarii, bani sau orice alt obiect care ar putea aduce un zambet pe chipul unui copil, sunt asteptati zilnic in Rock'n Regie pana in data de 15 decembrie.
![]() |
| http://www.rocknregie.ro/maini-pentru-maine |
Labels:
ecouri,
povesti,
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
miercuri, noiembrie 30, 2011
0
comments
Când chitările plâng...
Scrijelit luni, 7 februarie 2011
Eram mică atunci când am auzit prima oară "Parisienne Walkways". Nu ştiam cine cântă, nu ştiam ce spune, nu ştiam cum se numeşte piesa, ştiam doar că auzeam un instrument care plângea. A fost momentul când m-am îndrăgostit de chitară şi am început să îmi doresc una. Am păstrat acea stare şi o regăsesc de fiecare data când cea mai bună şi mai dragă prietenă a mea este alături de mine şi îmi vorbeşte din strune. Azi, chitara care mi-a plâns în inimă timp de 26 de ani a tăcut pe pamanat. S-a mutat în cer, alături de multe altele. Mă pot gândi la un singur lucru: undeva, dincolo de curcubeu, dincolo de stele, e o întreagă orchestră de chitări care plâng pentru noi în fiecare zi. Noapte bună, domnilor Artişti...
Labels:
fara cuvinte,
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
luni, februarie 07, 2011
0
comments
De-o umbră
Scrijelit vineri, 21 ianuarie 2011
Era spre apus. Era primăvară tânără sosită prea devreme în oraş. Era un loc în care timpul curgea după propriile reguli. Stăteam pe băncile din parcul Teatrului şi respiram copacii, pământul, ghioceii. Cineva a venit spre noi fluturând victorios o casetă: "Am găsit-o, aţi adus careva walk-man-ul?". O mână a apăsat pe buton şi a înlăturat căştile, ca să putem asculta toţi, la difuzor. Am plecat departe, pe ţărmuri de mare, prin poveşti din alte vremuri, am uitat că e seară, că începe să fie frig, că secolul este XX. Am pornit aiurea prin "negru de fum", purtată "de-o umbră", ca să citesc "cartea de gheaţă" şi să privesc "melciada fricii". Apoi au venit "vertical" peste mine anii şi am privit "absent" cum trec alte primăveri cu nori "albaştri după ploi", întrebându-mă ce s-a întâmplat cu extraordinarul artist ale cărui cântece m-au însoţit în dulcele târg al Ieşilor timp de aproape zece ani. L-am întâlnit, întâmplător, în Cetatea lui Bucur, acum câţiva ani. Eram împreună cu o persoană care îl cunoştea şi care m-a dus spre el aproape cu forţa, pentru că brusc reintrasem în zodia laptelui şi nu mai ştiam cum să merg, cum să articulez cuvinte. I-am strâns mâna şi am bâlbâit cred ceva legat de numele meu. Mi-a dat cartea lui de vizită şi mi-a spus să îl caut, însă nu am avut niciodată curaj să o fac. Apoi a dispărut din nou. De fiecare dată când, la întâlniri cu chitări, cântam vreunul din cântecele lui şi, întrebată, spuneam cui îi aparţine, ochii se măreau şi invariabil sosea replica: "n-am auzit de el". Mă întristam, pentru că este unul din cei câţiva de care merită să auzi şi totuşi e mult prea puţin "mediatizat". Au ajuns apoi la mine veşti despre saloane albe de spital şi timp de vreo 2-3 ani nu am mai ştiut chiar nimic, însă l-am păstrat mereu în playlist şi m-am întors la el de fiecare dată când dorul de oameni, locuri şi întâmplări era prea mare.
Azi l-am regăsit şi aflu, cu enormă bucurie, că în timpul în care a luptat cu boala, cu oamenii, cu viaţa, a pregătit un alt album. Nu ştiu ce planuri aveaţi voi în data de 27 ianuarie la ora 20, însă vă asigur că merită să le abandonaţi pentru o oră sau două, ca să veniţi la lansarea care se întâmplă la Silver Church. Veţi auzi voce, muzică şi versuri pe care nu le veţi uita prea curând, adunate într-un singur nume: Adrian Berinde.
Labels:
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
vineri, ianuarie 21, 2011
0
comments
Eu as fi de parere...
Scrijelit miercuri, 8 decembrie 2010
8 decembrie 1980, New York. 4 focuri de arma. Simbolul unei generatii incrustat pe o piatra funerara.
16 septembrie 2000, Bucuresti. Cancer. Simbolul unei generatii incrustat pe o piatra funerara.
5 august 2007, Bucuresti. Cancer. Simbolul unei generatii incrustat pe o piatra funerara.
5 noiembrie 2010, Bucuresti. Cancer. Simbolul unei generatii incrustat pe o piatra funerara.
Eu as fi de parere ca prea curand si prea egoist ii uitam pe cei care au schimbat chipul istoriei. A noastra, a altora, a intregii umanitati. Ne amintim de ei doar cand se implineste un numar rotund de ani de cand au ales sa plece. In rest, sunt doar soaptele vantului si praful din stelele pe care ni le-au daruit. Eu as fi de parere ca este nedrept ca doar la 30 de ani de la moartea unui extraordinar artist omenirea considera ca este cazul sa il omagieze. Sunt oameni care au modelat frumos caractere, au schimbat moduri de gandire. Sunt oameni de la care fiecare din noi a invatat sa fie mai bun, sa iubeasca, sa viseze, sa creada, sa lupte. Eu as fi de parere ca, pe pamant, idiotii nu au doar arme. Au si puterea de a spala creiere. Eu as fi de parere ca e vremea ca macar noi, cei care era mici atunci cand "fratele" Lennon si-a mutat chitara in Rai, sa ne amintim, in fiecare an, ca el si altii asemeni lui sunt motivul din care noi stim, vrem si putem azi sa fim fiinte cu suflet, nu masinarii aliniate in fabrica de vieti.
Eu as fi de parere...
Vali Sterian
Florian Pittis
John Lennon
Labels:
fara cuvinte,
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
miercuri, decembrie 08, 2010
0
comments
Ceasul cucuvaielor
Scrijelit marți, 30 noiembrie 2010
Noaptea iată a venit.
vârcolaci şi iele,
duhurile rele,
pleacă la peţit.
Suflete, te-ascunde,
c-au ieşit din unde
fiicele râului
din celălalt tărâm.
Galeş le e glasul
şi sosit-a ceasul,
umbre-n urma lor rămân.
Albe, cu priviri de foc,
ielele nebune
au ieşit în lume
şi se prind în joc.
Fată despletită,
candela-nvelită,
în oglindă fum şi vis.
Buzele descântă,
cheamă şi cuvântă,
cerurile s-au închis.
Mulţi ca frunza, iuţi ca vântul,
vin, întunecă pământul,
timpul pentru rugă-a trecut.
Curge, zboară, cade, ţipă
aripi negre se ridică,
ceasul cucuvaielor a bătut.
Labels:
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
marți, noiembrie 30, 2010
0
comments
vise cantate
Scrijelit luni, 26 iulie 2010
Azi stiu doar sa cant, cuvintele scrise s-au ascuns undeva bine de tot si nu reusesc sa le dibuiesc culcusul. Poate maine...
Labels:
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
luni, iulie 26, 2010
0
comments
la geamul ei
Scrijelit miercuri, 19 mai 2010
La multi ani, Irina. Sa fii mereu buna, frumoasa si curajoasa.
Ea e frumoasa,la geamul ei toti fluturii de opresc
sa o priveasca si aripi cresc
din ochii ei cu stele lumina curge peste gandul tau,
ea e frumoasa.
Ea te iubeste, dar tu nu vrei, nu stii s-asculti
cum iti sopteste cu glas de ploaie, nu vrei s-auzi
cum curge spre tine cu toamna si iti aduce
darul frunzelor ce ard,
ea te iubeste.
Iti daruie luna si floarea de dor a inimii ei,
alunga furtuna cu palme de iarba peste zapezi de miei
iti e aripa si frunza plecata pe sufletul tau,
ea te iubeste,
chiar de-o alungi va fi aici mereu.
Labels:
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
miercuri, mai 19, 2010
0
comments
Tu si toamna
Scrijelit marți, 20 octombrie 2009
Suntem un dans de frunze, iubire
Ne-am imbracat in culori
Sunt iarasi toamna
si norii ma-ndeamna
sa vin catre tine in zori.
Chiar daca vantul nu se opreste
Eu sunt aici si te-astept
Si pentru tine
astazi si maine
am doua inimi in piept.
Frunze alearga iarasi pe strada
timpul in noi s-a oprit
cand o sa cada prima zapada
vom fi la plus infinit.
Labels:
vanzatorul de vise,
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
marți, octombrie 20, 2009
0
comments
Hai noroc...
Scrijelit marți, 22 septembrie 2009
Pentru ca ieri ar fi implinit 57 de ani, pentru ca prietenii nu l-au uitat, pentru ca sufletul are nevoie si de muzica, pentru ca lista celor ramasi aici incepe sa devina din ce in ce mai scurta, pentru ca folk-ul refuza sa traga cortina, pentru ca exista inca niste oameni extraordinari care incearca sa poarte mai departe faclia aprinsa de el si de multi altii asemeni lui, aseara in Big Mamou folk-ul romanesc a serbat ziua lui Vali Sterian. Si cum putea sa o serbeze altfel decat urcand pe scena si cantand. Pentru el si cu el, de la el si de la ei, frumos si cald, cu zambete si cu lacrimi, cu amintiri si cu planuri pentru viitor. "Anii se duc mai usor decat vin.Hai noroc...".
Labels:
fara cuvinte,
vanzatorul de vise,
vise cantate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
marți, septembrie 22, 2009
2
comments
Epilog (de vorba cu floarea)
Scrijelit luni, 3 august 2009
te-am rugat candva sa-mi desenezi o oaie
sa ii faci o casa mica s-o feresc de ploaie
si pe strazile tacute
pomii sa ne imprumute
frunze pentru somnul ei
prefacute-n porumbei
n-ai stiut sa vezi ca lumea nu-i atat de mare
ca in ea incap doar visurile si o floare
si acum pe drum pierdut
te intrebi de ce-a durut
pasul care cauta
alte flori pe alta stea
unde e floarea ta,
pe ce lumi, pe care stea
timpul curge obosit
catre minus infinit
unde, pe care drum,
printesa o mai cauti acum
este mica si nu stie
ca lumea nu-i doar poezie
ca vantul bate uneori
rupand petalele de flori.
te-am rugat candva sa-mi desenezi o vara
s-o pastram in amintire cand ne ninge iara
eu sa stau langa feresti
tu sa-mi spui ca in povesti
zmeul nu e foarte rau
daca este zmeul tau
si acum pe strazile pe care numai luna
trece palida si adormita ca intotdeauna
gandul meu te-asteapta-n zori
sa iti deseneze flori
si sa-ti spuna ca-ntr-o zi
ai sa stii...si ai sa vii
Labels:
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
luni, august 03, 2009
0
comments
vanzatorul de vise
Scrijelit joi, 14 mai 2009
ti-am adus un vis de-aseara
despre mine, despre vara,
despre lumea la-nceputuri
cand ma imbracai in fluturi
ti-am adus padurea verde,
nu te pierde, nu ma pierde,
hai sa revenim in vis
pe un fir de gand nescris
vise am si vise caut,
canta-n mine ca un flaut
visul meu cu dor si fluturi
peste mine cand te scuturi
ti-am adus un vis cu mine
sa ti-l torci cand nu ti-e bine,
sa ti-l legeni peste pleoape
peste luna, peste ape
ti-am adus secunda clara
de-nceput de primavara
cand prin tine curg doar stele
si prin mine clipe rele
vise am de vanzare,
vise pentru fiecare
vise roz si vise-aprinse
pe un colt de suflet ninse
vise am si vise caut,
canta-n mine ca un flaut
visul meu cu dor si zare
peste umbra palmei tale
Labels:
vise cantate,
vise rimate
Posted by
Vanzatorul de Vise
at
joi, mai 14, 2009
0
comments

