Aripi de vis

Scrijelit  marți, 8 iulie 2014

Da, avem nevoie de vise. Traim cu si prin ele. Ne coloreaza gandurile, ne imping inainte, ne dau aripi. Fara vise, lumea noastra ar fi goala si gri. Visele construiesc lucruri extraordinare. La fel de bine pot naste si cele mai adanci rani. Cand intreaga noastra viata se cladeste pe bucati de vis,  trebuie sa pasim cu mare grija printre schele. Sunt atat de fragile, incat pana si respiratia le poate frange. E de ajuns o secunda si totul se darama, dispare ca si cum nu ar fi fost. Visul se destrama si, oricat am incerca, nu mai putem prinde nici macar o frantura din el. Ramane doar amintirea zilelor in care visam ca visam.
Cateodata insa se intampla o minune mica. Atat de mica incat nici macar nu ne vine sa credem in ea. Undeva, in noi, incolteste din nou visul. Daca ascultam foarte atent cu toate urechile sufletului, il putem auzi cum creste, cum se intinde, trezit din somn de cine stie ce clipa pasagera pe care nici macar nu am observat-o. E clipa aceea care schimba vieti. Clipa despre care candva, mult mai tarziu, vom spune ca a fost cea care ne-a readus pe cararile viselor. Este rara si unica. Prima oara, visele vin singure si raman cat pot ele de mult. A doua oara insa, depinde doar de noi sa facem tot ce ne sta in putinta sa le pastram.
Daca intr-o zi vi se pare ca ceva s-a schimbat, ceva e pe cale sa se intample, daca inima voastra va striga in gura mare sa fiti putin atenti si sa va opriti din tot ceea ce faceti pentru a asculta, nu fiti neincrezatori. E visul vostru, aparut din lumea de unde apar toate visele. Unii o numesc speranta. Altii, a doua sansa.
Orice nume ar purta, credeti in ea. E adevarata si e pentru voi. Nu fugiti, nu va speriati. In fond, asta v-ati dorit mereu: ca frumosul vostru vis sa se implineasca totusi, candva. Macar o parte din el. Chiar daca, poate, nu este exact asa cum l-ati vazut voi, tineti cont de faptul ca Stapanul Viselor nu trimite niciodata oameni, intamplari, clipe, cuvinte de care nu avem nevoie. Intotdeauna stie mult mai bine decat noi cum se construiesc visele. Daca prima oara ne-a lasat sa ne modelam singuri visul, a doua oara ne da o mana de ajutor si ne arata exact cum trebuie sa fie pentru a se inalta pana la stele.
Aveti grija de visele voastre si nu uitati ca miracolele se intampla doar daca le dati voie sa se intample.



2 comments:

Athos73 spunea...

Mare dreptate ai! Visele nu pot, nu trebuie să lipsească din viaţa noastră. Poezia şi muzica. Zâmbetul unui prieten. Visele nu pot fi luate, confiscate ori înecate în coşmaruri, trebuie să plutească, să zboare. Mulţumesc mult, Ioana!

Ioana Munteanu spunea...

Eu multumesc :)