Cand visele au aripi adevarate

Scrijelit  joi, 29 ianuarie 2009

Fiecare din noi viseaza, mai sus sau mai aproape de pamant, mai inlacrimat sau mai inzambit (sic!), cu vuiet de furtuna sau cu soapta de iarba. Insa cand visul se transforma in poveste adevarata care iti aduce fiori in suflet si uimire in priviri, atunci cuvintele tac si stii ca mai mult de atat nu se poate, stii ca esti unul dintre norocosii acestei lumi care a atins stelele si a primit in dar luna.
Pentru a doua oara pe blogul meu voi fi fara cuvinte...pentru ca in mine, acum, au tacut pana si cele mai firave ganduri. Ma intreaba Cristina cum o fi sa iti traiesti visul la asemenea intensitate. In mod sigur nu voi afla niciodata, insa nu imi pare rau, pentru ca visul meu, mai mic si mai sfios, se materializeaza de fiecare data cand vad un zambet si o lumina in privirea celor care ma asculta. Visul meu este sa va fac pe voi sa zambiti. Si sunt fericita atunci cand reusesc.


Preluat de la Cristina Andries

1 comments:

Cristina Andrieş spunea...

Da, domnule... Ce să mai încolo şi încoace?

Cred că, în momente ca acesta, ţi se închide orice rană, oricât de dureroasă.