Eminescu sa ne judece

Scrijelit  duminică, 15 ianuarie 2012

Este iarna. Sunt oameni care cred ca reusitele sau esecurile lor in viata depind de altii nu de ei insisi. Sunt zile in care nimeni nu stie pentru ce lupta, pentru ce striga, insa o face oricum, alaturi de turma. Sunt steaguri, atat de multe steaguri incat, daca protestul este spontan, nu ma pot abtine sa intreb: chiar tine fiecare din voi un steag al Romaniei acasa? Sunt pietre aruncate in oameni care nu au nici o vina, doar-doar riposteaza, pentru ca mai apoi sa se poata spune: "cutare a pus jandarmii pe noi sa ne bata". Sunt reporteri iesiti sa relateze
un adevar care mai apoi se preface in imagini procesate si editate in asa fel incat sa arate adevarul care trebuie sa fie aratat. Sunt incercari jalnice de a re-creea eroi nationali, uitandu-se cu desavarsire ca acum 23 de ani toti stiam cine sunt Vali Sterian, Cristi Paturca, Stelian Maria si ceilalti. Domnilor, nu ati studiat deloc bine manualele de manipulare sociala si nici (in)cultura maselor in Romania. Iata, lumea intreaba pe forumuri si prin comentarii "cine naiba e ala Doru Stanculescu?". Trebuia sa spuneti ca au amendat vreun salam pentru tulburarea linistii publice, atunci ati fi avut reactia scontata de scenaristii vostri. Sunt caini vagabonzi, sisteme sanitare in colaps, sunt momente care te duc cu gandul la replica "sa se schimbe, primesc, dar sa nu se revizuiasca nimic", sunt galerii de fotbal care se mandresc pe FB cu faptul ca au iesit sa arunce cu bolovani si sa iste haos. Este o natie care isi merita soarta. Iar printre toate astea, este ziua in care, acum 162 de ani, se nastea un om care a avut intotdeauna curajul sa spuna adevarul, oricare ar fi fost el.
Azi, cand totul s-a intors pe dos, cand oamenii care au iesit in strada nu stiu de ce sunt acolo si flutura pancarte cu "Salvati Rosia Montana", eu am ales, pentru prima oara in viata, sa ma intorc spre "domnul cel de pasare maiastra", Eminescu. Luptati voi, daca suneti atat de convinsi ca asa vi se vor schimba vietile, daca chiar credeti ca binele si raul vostru depind in mod direct de cei care conduc. In lumea mea e pace si sunt flori albastre pe lacuri cu sclipiri de luna.

"La zidirea soarelui se ştie,
Cerul a muncit o veşnicie,
Noi, muncim întocmai, ne-am ales cu,
Ne-am ales cu domnul Eminescu,
Domnul cel de pasăre măiastră,
Domnul cel de nemurirea noastră
Eminescu.

Suntem în cuvânt şi-n toate
Floare de latinitate
Sub un cer cu stele sudice.
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece.

Mi-l furară, Doamne, adineauri
Pe înaltul domn cu tot cu lauri,
Mă uscam de dor, în piept cu plânsul
Nu ştiam ca dor mi-era de dânsul ,
Nu ştiam că doina mi-o furară
Cu străvechea şi frumoasa ţară -
Eminescu.

Acum am si eu pe lume parte:
Pot imbratisa maiastra-ti carte,
Stiu ca frate-mi esti si mi-esti parinte,
Acum nimeni nu ma poate minte.
Bine ai venit in casa noastra,
Neamule, tu floarea mea albastra
Eminescu."

2 comments:

Anonim spunea...

"Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă."

copil destept :-*

Unknown spunea...

daaaa, Eminescu chiar a fost copil destept :P