Te rog, deseneaza-mi o oaie...

Suntem un ocean de tacere. Fiecare gand-val se leagana intre noi, purtand cuvinte-scoici si fire din nisipul tuturor tristetilor pe care le-am trait in anii in care nu stiam ca ne vom intalni. Tacerea care sunt eu trimite corabii catre tacerea care esti tu, corabii incarcate cu vise-pesti, cu toate cantecele lumii, cu toate razele de soare care ti-au luminat vreodata chipul. Le vezi? Coboara spre orizontul catre care tu nu iti intorci niciodata privirea. Acolo sunt eu, oceanul de tacere care asteapta zambetul valurilor tale. Te rog...deseneaza-mi o oaie...un urs de plus...o floare pentru floare si-un curcubeu care sa arda peste oceanul tacerii tale.